BINE ATI VENIT!

Situata doar la 35 de km de Bucuresti si doar 40 de minute de mers cu masina ,localitatea Comana reprezinta una dintre destinatiile favorite si la indemana a turistilor.

V E Z I   D E T A L I I

Cautati un loc linistit si intim ,departe de agitatia cotidiana a metropolei?

Situata doar la 35 de km de Bucuresti si doar 40 de minute de mers cu masina ,localitatea Comana reprezinta una dintre destinatiile favorite si la indemana a turistilor.

Pensiunea Bujorul va ofera cea mai buna solutie in vederea petrecerii timpului liber de calitate,in care puteti desfasura activitati in aer liber sau puteti petrece un weekend linistit alaturi de familie sau prieteni!

Atractii locale

Va prezentam atractiile locale din comuna Comana


Manastirea Comana

Scurt istoric

Manastirea Comana, situata în comuna Comana din judetul Giurgiu, a fost ctitorita deVlad Tepes în anul 1461, ca o manastire-cetate, care însa s-a ruinat pâna la finele secolului al XVI-lea. Locul pe care a fost înaltata manastirea era odinioara o insula, în mijlocul mlastinilor, iar accesul se facea pe o poarta aflata in nordul incintei, dupa ce se traversa un pod de lemn, usor de incendiat la vreme de primejdie

Investigatiile întreprinse asupra primelor constructii la Comana, cât si studierea documentelor vremii, de catre mai multi cercetatori, precum Cezar Balliac, Grigore Ionescu, C.C.Giurescu, dar si din analizele arhitectilor însarcinati cu restaurarea si consolidarea zidurilor, releva faptul ca Manastirea Comana este ctitoria lui Vlad Tepes, datata de la jumatatea secolului al XV-lea. Un document din 27 septembrie 1461 emis de cancelaria lui Vlad Tepes mentiona“ca sa fie hotarul (manastirii) pâna unde se împreuna cu balta Comanei, drept în iezerul Câlnitei”.

Aceasta este prima data când toponimul Comana este folosit în mod oficial.Undeva pe la sfarsitul lunii decembrie 1476 Vlad Tepes este ucis undeva pe drumul Bucuresti-Giurgiu. Asa cum se obisnuia, trupul sau, încaput pe mâna rivalului Basarab Laiota, a fost înmormântat (fara capul trimis la Poarta, si fara podoabe deosebite sau chiar o lespede funerara corespunzatoare) în cea mai apropiata manastire ctitorita de el: Comana.

Pentru mai multe informatii puteti accesa site-ul oficial al Manastirii Comana : www.manastireacomana.ro

Parcul Natural Comana

Cea mai mare arie protejata din Campia Romana, Parcul Natural Comana, se intinde pe 25.000 de hectare si este cunoscuta mai ales pentru evenimentele istorice petrecute aici. Padurile de stejar si de frasin cuprind exemplare unice, vechi de sute de ani. Arealul rezervatiei cuprinde multe specii de plante si animale protejate prin conventii internationale. O parte dintre habitatele din rezervatie se regasesc insa numai partial in Conventia de la Berna.

Puncte de interes din Parcul Natural Comana :

  • Rezervatia de bujor (Paeonia peregrina ssp. romanica) – Padina Tatarului 227 ha
  • Rezervatia de ghimpe (Ruscus aculeatus) Oloaga – Gradinari 258 ha
  • Rezervatia de margaritar
  • Arborii seculari – stejari declarati monument al naturii
  • Amenajari lacustre sumare in Balta Comana
  • Trasee turistice prin padure
  • Manastirea Delta Neajlovului
  • Ocolul Silvic Comana (1895 – Parc dendrologic)
  • Plaja Lunculita
  • Observatoare ornitologice

Memorialul Vlad Tepes

“Vlad Tepes si-a pierdut viata in timpul luptelor cu Basarab Laiota, care venea cu oaste turceasca din partea opusa, de la Giurgiu, asadar, de la sud de Bucuresti. In consecinta, locul luptelor lui Tepes cu turcii lui Basarab Laiota si al uciderii sale trebuie cautat la sud de Bucuresti. Unde anume izvoarele vremii nu precizeaza. Strainii nu erau interesati de loc ca atare, ci de faptul in sine al disparitiei lui Vlad Tepes, iar relatari interne nu s-au pastrat. Doar in Povestirea a XVIII-a despre Dracula, redactata in slava veche la 1486, apoi tradusa in ruseste, se da un mic detaliu toponimic, anume ca atunci cand oastea lui Tepes a gonit pe turci, “Dracula de bucurie s-a suit pe deal, sa vada cum taie pe turci si s-a departat de oaste”, astfel putand fi ucis de catre complotisti. Detaliul se potriveste cu zona de la sud de Bucuresti, astfel de dealuri putand fi intalnite pe vechiul drum de la Giurgiu la Bucuresti, la nord de acesta din urma, pana in zona Snagovului neexistand nici urma de deal.

Legenda spune:

“…la moartea voievodului mii de izvoare au lacrimat din pamantul inrosit de sange si tot locul se umplu cu ghimpi nemaivazuti pe aceste meleaguri…” “…dupa de trupul voievodului a fost inmormantat in manastire, calugarii sapara o fantana cu apa lipede si binecuvantata…” Astazi locul poarta numele de “Fantana cu nucu” si este impanzit cu ghimpi. Planta intalnita de obicei in zona Marii Mediterane, este protejata, fiind incadrata in rezervatia stiintifica de ghimpe (Rucus Aculeatus) din cadrul Parcului Natural Comana.”

Delta Neajlovului

Parcul Natural Comana cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut sub numele de Balta Comana, care se intinde pe sute de hectare si este formata din apele impreunate ale Neajlovului si Argesului.

Balta Comana este a treia zona umeda a Romaniei dupa Delta Dunarii si Balta Mica a Brailei si a doua ca biodiversitate dupa Delta Dunarii. Aceasta gazduieste 141 specii de pasari si 13 specii de pesti. Dintre speciile de pesti Tiganusul si cleanul de Comana se gasesc doar in Balta Comana.

Rezervatia de Bujor Sălbatic

Rezervatia de bujor romanesc, denumita “Padina Tatarului”, poate fi intalnita la cativa kilometri de Comana, in arealul comunei Mihai Bravu. Bujorul romanesc de aici are flori rosii si petale mai putine decat bujorul de gradina. Se gaseste mai ales in locurile insorite ale parcului.

Pentru a sarbatori unicitatea rezervatiei de bujor, satenii din comuna Mihai Bravu organizeaza in luna mai o serbare traditionala campeneasca denumita “Sarbatoarea Bujorului”,reprezentand o manifestare ocazionata de “spectacolul” infloririi bujorului de padure.

Rezervaţia de ghimpe

Conform legendei aparitia acestei specii de plante este in stransa legatura cu moartea voievodului Vlad Tepes.

Legenda spune ca:

“…la moartea voievodului mii de izvoare au lacrimat din pamantul inrosit de sange si tot locul se umplu cu ghimpi nemaivazuti pe aceste meleaguri…” “…dupa de trupul voievodului a fost inmormantat in manastire, calugarii sapara o fantana cu apa lipede si binecuvantata…” Astazi locul poarta numele de “Fantana cu nucu” si este impanzit cu ghimpi. Planta intalnita de obicei in zona Marii Mediterane, este protejata, fiind incadrata in rezervatia stiintifica de ghimpe (Rucus Aculeatus) din cadrul Parcului Natural Comana.

Fântâna cu nuc

Dacă nu este parcurs în grabă, drumul prin pădure face toţi banii. Poţi trece pe sub umbra deasă a unor specii rare de stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, frasin, ulm.

După un kilometru de mers se deschide o poieniţă largă, denumită „Fântâna cu nuc”. Acolo e locul „amenajat” pentru turiştii care vor să încingă un grătar. De sub coama unui dâmb, un izvor a fost captat într-o ţeavă de scurgere zidită într-un perete.

Aceasta este fântâna, iar nucul e un trunchi bătrân, uscat şi găunos, cu trei braţe năpădite de muşchi, aşezat în mijlocul poieniţei. În jurul său, câteva mese de lemn şi câteva băncuţe asigură „confortul locativ” al picnicului.

Mănăstirea Delta Nejlovului

Mănăstirea Delta Nejlovului

Casa memoriala Gellu Naum

“Nu există decât eternitatea (?) din care viaţa este o formă, un accident. Iubesc acest accident. Când spun eternitate mă gândesc la ceea ce curge, la fluviu şi acest accident sunt eu, încântat şi îmi pare bine de cunoştinţă.” – Gellu Naum

Casa memoriala Gellu Naum în care Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) a scris si a locuit o parte din viata.

Moara de hârtie

“Moara de hârtie este un loc creat să aducă bucurie. A fost idee și vis, iar acum a devenit realitatea la care lucrăm în fiecare zi.”

Moara de hartie reprezinta o initiativa de promovare a mestesugurilor manufacturiere,un muzeu-atelier ,un loc plin de bucurie si de poveste unde se intreprind activitati tipice atelierului viu, ce bucura sufletelor iubitorilor de frumos.

Gara Comana

Statia Comana a fost inaugurata la 31 octombrie 1869, odata cu linia Bucuresti Filaret – Giurgiu, fiind prima linie de cale ferata din Principatele Romane.

Valea haiducului Zdrelea

Povestea haiducului Zdrelea:

S-a nascut la 1790 "chiar aci, sub malu ista de piatra". Cum a fost sluga la boier, cum s-a legat frate de cruce cu Tudor Vladimirescu, cum s-a facut popa dupa ce a fost in Rusia, cum s-a raspopit si a ajuns capitan in oastea lui Tudor si cum, dupa moartea lui Tudor la Golesti, ajunge haiduc faimos, care ataca radvanele cu marfuri . "Asta, dom-le, era ca argintu viu, acuma era la Dunare, acuma trecea muntii in Ardeal, si tot ce lua dadea la saraci... stii matale cum a murit Zdrelea?... impuscat cu glonte din argint." Localitatea musteste de istorie si legende.